Oricum, orice ai face n-ai cum sa stergi trecutul. Gata e! Suporti consecintele ... in prezent.
Prezent care devine trecut si viitor care devine prezent. Si atunci, vine grija mai mare, care pe mine ma macina ... pot sterge prezentul ... sa-mi tin dom'le ochii deschisi, sa aleg drumul cel usor...scurt si fara tragedii. Hahaha imi vine sa rad cand zic asta, de ce? Pentru unii oameni, gen eu ... ne plictisim de prea mult bine! Vrem sa avem nopti nedormite, sa ne aruncam in tampenii de relatii si complicatii ... Vrem sa avem de ce plange si de ce a ne vaicari. Doar asa ... ca sa nu simtim ca traim degeaba. Ca sa nu mai zic de fel de oameni ne place sa ne apropiem, noi de la compania asta ... (suntem multi angajati pe acolo). Ne intereseaza oamenii bolnavi la cap! Cu cat ii mai complicat, mai marsav ... mai mincinos ... mai manipulativ ... mai sociopat cu alte cuvinte, cu atata ne simtim atrasi de aceasta persoana ... si, de ce nu? hai sa o si reparam! Ca sa avem dupa aia despre ce vorbi, sa avem la ce sa ne gandim.
Dar, din tot haosul ce l-am scris pe aici ... important este ca trecutul nu-l putem sterge ... prezentul da. Poti sa nu poti sa lupti impotriva pornirilor idioate? Sa stii sa te controlezi ...? Poti sa te obisnuiesti cu binele sau preferi dinnou sa te arunci in acelasi pattern din trecut?
Imi zic eu asa, cand is total sincera cu mine, ca ba, iar o dai in telenovele, ce dracu faci? E grele, vorba ... aia. De ce sa traiesti fain cand poti sa te duci de tot pe apa sambetei?
Oricum, sincera sa fiu, m-am angajat la compania "Undeti-afostcapul?" acum mult timp ... si regret fiecare zi de atunci. Cam greu sa fii dat afara de aici? Mereu va exista un trecut imposibil de eliminat.
